PROTEJAREA ECOSISTEMULUI PADURII PRIN COMBATEREA DEFRISARILOR

30 Mar

 

PROTEJAREA ECOSISTEMULUI PADURII PRIN COMBATEREA DEFRISARILOR

Dorobantu Marius, prof. coordonator : Ionescu Silvia, Radulescu Elena

Liceul Tehnologic “Constantin Brancusi”

Rezumat:

Cuvinte Cheie:

Plantele si animalele nu pot exista fara apa, aer, lumina, temperatura, sol, adica o bioocenoza nu poate exista fara un anumit biotop. Intre alcatuirea biotopului si alcatuirea biocenozei exista relatii stranse care creeaza o anumita unitate.Ecosistemul reprezinta acea legatura structurala si functionala dintre biotop si biocenoza. Biotopul reprezintă totalitatea factorilor abiotici (apa, vântul, energia solară, clima, umiditatea) şi relaţiile dintre ei. Biocenoza reprezintă un nivel de organizare a materiei format din populaţii legate teritorial, şi pe studiul interacţiunii acestor populaţii. Un ecosistem nu are graniţe definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deşertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un  iaz).

Ecosistemele sunt clasificate în:

Ecosisteme naturale: in care omul nu a intervenit .

Ecosisteme antropizate: care sunt facute prin contributia omului : livezi, lac de acumulare        

 

                                                 

paduri

Defrisarile masive ne costa mai mult decat criza bancara

Figura 1 Imagini din paduri

            Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea mai complexa structura si are o mare importanta economica, sociala si ecologica. In padure intalnim cele mai variate forme de viata.  Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase. In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni, alge, bacterii etc. Aici traieste o mare diversitate de animale: mamifere, pasari, reptile, amfibieni si o multime de nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.).

            In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi succesive care in general corespund cu dispunerea pe verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si patura de aer de deasupra coroanelor.

          Padurea, datorita copacilor sai, are o clima moderata care influenteaza  zonele inconjuratoare (circuitul apei, vanturile, circulatia aerului etc).

          Ea mentine umiditatea si scade temperaturile extreme din timpul verii si ale iernii; de asemenea, micsoreaza puterea vanturilor. In padure, zapada se topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se aduna apele din zapezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii retin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridica nivelul apelor raurilor.

       In concluzie, padurea amelioreaza clima, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, precum si eroziunea solului. Datorita fotosintezei, ea imbogateste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii.  Pentru omul modern, padurea este un loc recreativ, de odihna si uneori terapeutic.

        Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din padure drept combustibil si material pentru diferite obiecte.  Lemnul nu  este singura materie prima pe care o ofera padurea. Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obtinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se consuma proaspete sau preparate (siropuri, dulceturi). Padurea reprezinta un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blanuri, coarne etc. Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita.  

   Efectele despaduririlor sunt:                     

-         eroziunea solului si, implicit, scaderea fertilitatii lui;

-         inundatiile si alunecarile de teren;

-         cresterea concentratiei CO2 atmosferic si scaderea concentratiei de O2;

-         reducerea precipitatiilor prin scaderea cantitatii de apa din atmosfera rezultata din transpiratia plantelor;

-         cresterea frecventei si intensificarea vanturilor datorita absorbtiei caldurii de catre terenurile defrisate, care genereaza diferente de temperatura;

-         disparitia multor specii de plante si animale care populeaza padurile.

Peste 200.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului dupa 1990, potrivit unui studiu recent intocmit de Ministerul Agriculturii. Muntii Vrancei, Muntii Rodnei, Valea Trotusului, Valea Tazlaului, Valea Nehoiului au fost despadurite aproape in intregime.  Specialistii din agricultura spun ca au fost inundate exact acele judete unde au avut loc masive defrisari si despaduriri: Bacau, Vrancea, Buzau, Neamt, Galati,

 

                                                 Figura 2 Efectele ale defrisarilor     

“Firmele care au exploatat masa lemnoasa au incalcat cele mai elementare reguli de exploatare stabilite prin lege. Ele au abandonat pe suprafata exploatata material lemnos cu valoare economica scazuta, creand pericolul real de producere a unor viituri prin antrenarea de ploi abundente, blocarea cursurilor de apa, imposibilitatea reimproprietaririi suprafetelor (…) Au executat drumuri de tractor pe versanti cu pante mari, dislocand cu buldozerul pe adancimi si suprafete considerabile solul, destabilizand versanti la aparitia unor precipitatii de mare intensitate. Despaduriri au avut loc si in zona Nehoiu (Buzau). Unde puternice inundatii au provocat alunecari de teren. Practic, padurea (ce a mai ramas din ea) a luat-o la vale, multe case fiind distruse.  Muntii Vrancei au fost jumuliti de paduri. Ceea ce a dus la acoperirea de ape a sate intregi, sustin specialistii. Un raport al Corpului de control al Ministerului Agriculturii dezvaluie dimensiunile dezastrului: prejudiciu de 26 milioane de euro

                                                                                 In 10 ani, Romania a ramas fara 130.000 de hectare de padure

 

Din anul 1990  lemnul a fost vandut la export cel mai mult.
Harghita, Covasna, Satu Mare, Suceava si Maramures sunt doar cateva dintre judetele unde au disparut paduri intregi. In urma acestui fenomen in ultimii ani s-au inregistrat inundatii care au produs pagube serioase, inexistente in anii precedenti.

 

                                                               Hoţii din Seini profită de faptul că pădurile nu sunt păzite.

Hoţii din Seini, Baia Mare, profită de faptul că pădurile nu sunt păzite.

140.000 de hectare de padure defrisate in ultimii 20 de ani in Romania

140.000 de hectare de padure defrisate in ultimii 20 de ani in Romania

Statisticile ingrijoratoare pentru mediul inconjurator arata ca in ultimii 20 de ani, in Romania, au fost defrisate aproximativ 140.000 de hectare de padure.
Efectele defrisarilor masive incep sa-si puna amprenta asupra mediului, afectat de gazele de sera

 

Defrisari ilegale au avut loc si in padurea din Tunari

                                                                         

Padurea din Tunari ar putea sa dispara curand de pe fata pamantului, zeci de copaci fiind taiati in ultimile doua luni de hotii de lemne.
In ultimele doua luni, au fost taiati peste 300 de metri cubi de stejar in toata padurea de langa Otopeni.

Suprafata de padure distrusa este greu de estimat, tinand cont doar de cantitatea de masa lemnoasa. Padurea Baneasa a devenit cartier de vile
Cu cat timpul trece cu atat padurea Baneasa dispare putin cate putin.           In locul copacilor “cresc” vile somptuase.

In afara de taierile ilegale, padurile din Timis se imputineaza si din cauza uscarilor masive, generate de poluare si de incalzirea excesiva a climei. Astfel, potrivit datelor Agentiei pentru Protectia Mediului Timis, anul trecut o suprafata de 3.151 de hectare, administrata de Directia Silvica Timisoara, a fost puternic afectata de uscare. Proportia in care s-a reusit refacerea acestor suprafete, prin plantarea de puieti, a fost destul de mica – doar 10%. Din 3.151 de hectare de padure uscata, s-a reusit regenerarea, anul trecut, a unei suprafete de doar 351 de hectare, dintre care 236 de hectare pe cale naturala si 115 hectare pe cale artificiala. Pana si cea mai mare suprafata impadurita din preajma Timisoarei – Padurea Verde – e afectata de uscari masive, din cauza poluarii industriale din zona. Pasunatul abuziv, propagarea incendiilor de padure si depozitarea necontrolata de deseuri sunt alti factori care fac ca, de la an de an, suprafata impadurita a judetului sa se restranga. Peste un milion de hectare de păduri private sunt în pericol de a fi distruse.

 

                             

 

Peste 20 de ani, cele mai grave probleme de mediu cu care ne vom confrunta sunt poluarea severa a aerului , paduri si spatii verzi insuficiente ,efectul de sera, poluarea severa a apelor ,rezerve insuficiente de apa potabila si suprapopularea

Economia globala sufera pierderi mai mari din cauza defrisarilor abuzive.
Un studiu efectuat de reprezentantii UE arata ca pierderile cauzate de taierea fara discernamant a copacilor se ridica la sume situate intre 2 si 5 trilioane de dolari anual.
La aceste sume se adauga valoarea serviciilor necesitate de padure, dar si aisgurarea absorbtiei de dioxid de carbon.Pierderea este foarte mare si pe langa asta este continua. Se intampla in fiecare an. 

Pe masura ce suprafata de padure dispare, natura nu mai produce serviciile de care oamenii beneficiau in mod gratuit.
Pe viitor, economia va trebui sa gaseasca noi resurse pentru a asigura construirea de rezervoare, de aparate care sa capteze cantitatile nocive de carbon eliberate in atmosfera si de asigurarea cultivarii unor alimente care erau disponibile in mod natural.

 

Pentru combaterea defrişarilor s-au luat o serie de măsuri.

- Senatul a hotarat, infiintarea unei comisii de ancheta pentru investigarea taierilor ilegale din fondul forestier.

- Ministerul Mediului a lansat Programul de împăduriri, prin plantarea de puieţi in zonele cele mai afectate,dar şi plantarea de pomi în sate şi oraşe pentru combaterea poluării.

 

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva a organizat                         acţiuni de împădurire în Slobozia.
Romsilva organizează anual această manifestare, în perioada 15 martie-15 aprilie.

Alături de acţiunile de împădurire organizate de Romsilva pe terenurile din fondul forestier administrat de regie realizate cu participarea copiilor, tinerilor dar şi pensionarilor, Romsilva va dedica pădurii şi o serie de manifestări tematice, expoziţii filatelice şi concursuri printre elevii şcolilor silvice.

Direcţia Silvică Gorj a împădurit peste 90 de hectare de teren din judeţ,  Pentru împădurirea suprafeţei au fost folosiţi peste 400.000 de puieţi de paltin, frasin, molid, salcâm.

Judeţul Bistriţa-Năsăud a primit doar 3 milioane de lei din Fondul Naţional pentru împăduriri, care este de 200 de milioane.

Ministerul Mediului şi Pădurilor va investi peste 50 milioane de euro pentru împăduriri, în 2013., pentru că pădurile sunt o bogăţie importantă a României.
Investitiile vor fi pentru infrastructura necesară în vederea tratării apelor uzate, pentru alte  gropi ecologice .
România trebuie să împădurească până în anul 2035 circa două milioane de hectare de terenuri, pentru a ajunge gradul mediu de împădurire al Uniunii Europene. Gradul de împădurire în România este, în prezent, de circa 27 la sută, deşi în zona de câmpie nu depăşeste 15 la sută. La nivelul UE, gradul de împădurire este, în medie, de 33 la sută, dar sunt ţări precum Austria şi Germania cu peste 40 la sută, iar în ţările nordice cu procente de peste 80 la sută.
Fondul forestier naţional este în suprafaţă de 6,48 milioane hectare, din care Romsilva administrează, în prezent, 3,5 milioane hectare de păduri proprietatea statului şi peste un milion de hectare de pădure din proprietate privată.

 

Bibliografie:

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/PADUREA-SI-IMPORTANTA-ECOSISTE1541323424.php

http://www.ecomagazin.ro/info/actiune-de-impadurire/

http://www.ziare.com/articole/defrisari

http://www.eco-civica.ro/jurnal2008.pdf

 http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/defrisarile-masive-ne-costa-mai-mult-decat-criza-bancara-432129

http://www.ziare.com/stiri/ancheta/in-10-ani-romania-a-ramas-fara-130-000-de-hectare-de-padure-618071

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/judetele-defrisate-de-psd-inecate-de-ape-54496-main_pic1.html

 http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://blog.agentialemnului.ro/wp-content/uploads/2009/03/impaduriri1.jpg&imgrefurl=http://blog.agentialemnului.ro/2009/03/02/cum-impaduresti-cu-banii-ue/&usg=__MqhVYkSFXHA5ksvHRzgJTunZkRI=&h=187&w=250&sz=15&hl=ro&start=4&um=1&itbs=1&tbnid=uPfqJYL6rtx_9M:&tbnh=83&tbnw=111&prev=/images%3Fq%3DIMPADURIRI%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DX%26tbs%3Disch:1

No comments yet

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.