PROTEJAREA ECOSISTEMULUI PADURII PRIN COMBATEREA DEFRISARILOR

Dorobantu Marius, prof. coordonator : Ionescu Silvia, Radulescu Elena

Liceul Tehnologic “Constantin Brancusi”

Rezumat:

Cuvinte Cheie:

Plantele si animalele nu pot exista fara apa, aer, lumina, temperatura, sol, adica o bioocenoza nu poate exista fara un anumit biotop. Intre alcatuirea biotopului si alcatuirea biocenozei exista relatii stranse care creeaza o anumita unitate.Ecosistemul reprezinta acea legatura structurala si functionala dintre biotop si biocenoza. Biotopul reprezintДѓ totalitatea factorilor abiotici (apa, vГўntul, energia solarДѓ, clima, umiditatea) Еџi relaЕЈiile dintre ei. Biocenoza reprezintДѓ un nivel de organizare a materiei format din populaЕЈii legate teritorial, Еџi pe studiul interacЕЈiunii acestor populaЕЈii. Un ecosistem nu are graniЕЈe definite, astfel el poate avea dimensiuni foarte mari (deЕџertul Sahara), sau dimensiuni foarte mici (un В iaz).

Ecosistemele sunt clasificate Г®n:

Ecosisteme naturale: in care omul nu a intervenit .

Ecosisteme antropizate: care sunt facute prin contributia omului : livezi, lac de acumulare В В В В В В В В

В

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

Figura 1 Imagini din paduri

В В В В В В В В В В В Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea mai complexa structura si are o mare importanta economica, sociala si ecologica. In padure intalnim cele mai variate forme de viata. В Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase. In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni, alge, bacterii etc. Aici traieste o mare diversitate de animale: mamifere, pasari, reptile, amfibieni si o multime de nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.).

В В В В В В В В В В В In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi succesive care in general corespund cu dispunerea pe verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si patura de aer de deasupra coroanelor.

В В В В В В В В В Padurea, datorita copacilor sai, are o clima moderata care influenteaza В zonele inconjuratoare (circuitul apei, vanturile, circulatia aerului etc).

В В В В В В В В В Ea mentine umiditatea si scade temperaturile extreme din timpul verii si ale iernii; de asemenea, micsoreaza puterea vanturilor. In padure, zapada se topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se aduna apele din zapezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii retin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridica nivelul apelor raurilor.

В В В В В В In concluzie, padurea amelioreaza clima, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, precum si eroziunea solului. Datorita fotosintezei, ea imbogateste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii. В Pentru omul modern, padurea este un loc recreativ, de odihna si uneori terapeutic.

В В В В В В В Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din padure drept combustibil si material pentru diferite obiecte. В Lemnul nu В este singura materie prima pe care o ofera padurea. Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obtinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se consuma proaspete sau preparate (siropuri, dulceturi). Padurea reprezinta un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blanuri, coarne etc. Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita. В В

В В Efectele despaduririlor sunt: В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

-В В В В В В В В  eroziunea solului si, implicit, scaderea fertilitatii lui;

-В В В В В В В В  inundatiile si alunecarile de teren;

-В В В В В В В В  cresterea concentratiei CO ₂ atmosferic si scaderea concentratiei de O ₂ ;

-В В В В В В В В  reducerea precipitatiilor prin scaderea cantitatii de apa din atmosfera rezultata din transpiratia plantelor;

-В В В В В В В В  cresterea frecventei si intensificarea vanturilor datorita absorbtiei caldurii de catre terenurile defrisate, care genereaza diferente de temperatura;

-В В В В В В В В  disparitia multor specii de plante si animale care populeaza padurile.

Peste 200.000 de hectare de padure au fost rase de pe fata pamantului dupa 1990, potrivit unui studiu recent intocmit de Ministerul Agriculturii. Muntii Vrancei, Muntii Rodnei, Valea Trotusului, Valea Tazlaului, Valea Nehoiului au fost despadurite aproape in intregime. В Specialistii din agricultura spun ca au fost inundate exact acele judete unde au avut loc masive defrisari si despaduriri: Bacau, Vrancea, Buzau, Neamt, Galati,

В

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В Figura 2 Efectele ale defrisarilor В В В В

“Firmele care au exploatat masa lemnoasa au incalcat cele mai elementare reguli de exploatare stabilite prin lege. Ele au abandonat pe suprafata exploatata material lemnos cu valoare economica scazuta, creand pericolul real de producere a unor viituri prin antrenarea de ploi abundente, blocarea cursurilor de apa, imposibilitatea reimproprietaririi suprafetelor (…) Au executat drumuri de tractor pe versanti cu pante mari, dislocand cu buldozerul pe adancimi si suprafete considerabile solul, destabilizand versanti la aparitia unor precipitatii de mare intensitate. Despaduriri au avut loc si in zona Nehoiu (Buzau). Unde puternice inundatii au provocat alunecari de teren. Practic, padurea (ce a mai ramas din ea) a luat-o la vale, multe case fiind distruse. В Muntii Vrancei au fost jumuliti de paduri. Ceea ce a dus la acoperirea de ape a sate intregi, sustin specialistii. Un raport al Corpului de control al Ministerului Agriculturii dezvaluie dimensiunile dezastrului: prejudiciu de 26 milioane de euro

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

В

Din anul 1990 В lemnul a fost vandut la export cel mai mult.
Harghita, Covasna, Satu Mare, Suceava si Maramures sunt doar cateva dintre judetele unde au disparut paduri intregi. In urma acestui fenomen in ultimii ani s-au inregistrat inundatii care au produs pagube serioase, inexistente in anii precedenti.

В

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

HoЕЈii din Seini, Baia Mare, profitДѓ de faptul cДѓ pДѓdurile nu sunt pДѓzite.

140.000 de hectare de padure defrisate in ultimii 20 de ani in Romania

Statisticile ingrijoratoare pentru mediul inconjurator arata ca in ultimii 20 de ani, in Romania, au fost defrisate aproximativ 140.000 de hectare de padure.
Efectele defrisarilor masive incep sa-si puna amprenta asupra mediului, afectat de gazele de sera

В

Defrisari ilegale au avut loc si in padurea din Tunari

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

Padurea din Tunari ar putea sa dispara curand de pe fata pamantului, zeci de copaci fiind taiati in ultimile doua luni de hotii de lemne.
In ultimele doua luni, au fost taiati peste 300 de metri cubi de stejar in toata padurea de langa Otopeni.

Suprafata de padure distrusa este greu de estimat, tinand cont doar de cantitatea de masa lemnoasa. Padurea Baneasa a devenit cartier de vile
Cu cat timpul trece cu atat padurea Baneasa dispare putin cate putin. В В В В В В В В В В In locul copacilor “cresc” vile somptuase.
In afara de taierile ilegale, padurile din Timis se imputineaza si din cauza uscarilor masive, generate de poluare si de incalzirea excesiva a climei. Astfel, potrivit datelor Agentiei pentru Protectia Mediului Timis, anul trecut o suprafata de 3.151 de hectare, administrata de Directia Silvica Timisoara, a fost puternic afectata de uscare. Proportia in care s-a reusit refacerea acestor suprafete, prin plantarea de puieti, a fost destul de mica – doar 10%. Din 3.151 de hectare de padure uscata, s-a reusit regenerarea, anul trecut, a unei suprafete de doar 351 de hectare, dintre care 236 de hectare pe cale naturala si 115 hectare pe cale artificiala. Pana si cea mai mare suprafata impadurita din preajma Timisoarei – Padurea Verde – e afectata de uscari masive, din cauza poluarii industriale din zona. Pasunatul abuziv, propagarea incendiilor de padure si depozitarea necontrolata de deseuri sunt alti factori care fac ca, de la an de an, suprafata impadurita a judetului sa se restranga. Peste un milion de hectare de păduri private sunt în pericol de a fi distruse.

В

В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В

В

Peste 20 de ani, cele mai grave probleme de mediu cu care ne vom confrunta sunt poluarea severa a aerului , paduri si spatii verzi insuficiente ,efectul de sera, poluarea severa a apelor ,rezerve insuficiente de apa potabila si suprapopularea

Economia globala sufera pierderi mai mari din cauza defrisarilor abuzive.
Un studiu efectuat de reprezentantii UE arata ca pierderile cauzate de taierea fara discernamant a copacilor se ridica la sume situate intre 2 si 5 trilioane de dolari anual.
La aceste sume se adauga valoarea serviciilor necesitate de padure, dar si aisgurarea absorbtiei de dioxid de carbon.Pierderea este foarte mare si pe langa asta este continua. Se intampla in fiecare an. В

Pe masura ce suprafata de padure dispare, natura nu mai produce serviciile de care oamenii beneficiau in mod gratuit.
Pe viitor, economia va trebui sa gaseasca noi resurse pentru a asigura construirea de rezervoare, de aparate care sa capteze cantitatile nocive de carbon eliberate in atmosfera si de asigurarea cultivarii unor alimente care erau disponibile in mod natural.

В

Pentru combaterea defriЕџarilor s-au luat o serie de mДѓsuri.

- Senatul a hotarat, infiintarea unei comisii de ancheta pentru investigarea taierilor ilegale din fondul forestier.

- Ministerul Mediului a lansat Programul de Г®mpДѓduriri, prin plantarea de puieЕЈi in zonele cele mai afectate,dar Еџi plantarea de pomi Г®n sate Еџi oraЕџe pentru combaterea poluДѓrii.

Regia NaЕЈionalДѓ a PДѓdurilor Romsilva a organizat В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В В acЕЈiuni de Г®mpДѓdurire Г®n Slobozia.
Romsilva organizeazДѓ anual aceastДѓ manifestare, Г®n perioada 15 martie-15 aprilie.

AlДѓturi de acЕЈiunile de Г®mpДѓdurire organizate de Romsilva pe terenurile din fondul forestier administrat de regie realizate cu participarea copiilor, tinerilor dar Еџi pensionarilor, Romsilva va dedica pДѓdurii Еџi o serie de manifestДѓri tematice, expoziЕЈii filatelice Еџi concursuri printre elevii Еџcolilor silvice.

DirecЕЈia SilvicДѓ Gorj a Г®mpДѓdurit peste 90 de hectare de teren din judeЕЈ, В Pentru Г®mpДѓdurirea suprafeЕЈei au fost folosiЕЈi peste 400.000 de puieЕЈi de paltin, frasin, molid, salcГўm.

JudeЕЈul BistriЕЈa-NДѓsДѓud a primit doar 3 milioane de lei din Fondul NaЕЈional pentru Г®mpДѓduriri, care este de 200 de milioane.

Ministerul Mediului Еџi PДѓdurilor va investi peste 50 milioane de euro pentru Г®mpДѓduriri, Г®n 2013 ., pentru cДѓ pДѓdurile sunt o bogДѓЕЈie importantДѓ a RomГўniei.
Investitiile vor fi pentru infrastructura necesarДѓ Г®n vederea tratДѓrii apelor uzate, pentru alte В gropi ecologice .
RomГўnia trebuie sДѓ Г®mpДѓdureascДѓ pГўnДѓ Г®n anul 2035 circa douДѓ milioane de hectare de terenuri, pentru a ajunge gradul mediu de Г®mpДѓdurire al Uniunii Europene. Gradul de Г®mpДѓdurire Г®n RomГўnia este, Г®n prezent, de circa 27 la sutДѓ, deЕџi Г®n zona de cГўmpie nu depДѓЕџeste 15 la sutДѓ. La nivelul UE, gradul de Г®mpДѓdurire este, Г®n medie, de 33 la sutДѓ, dar sunt ЕЈДѓri precum Austria Еџi Germania cu peste 40 la sutДѓ, iar Г®n ЕЈДѓrile nordice cu procente de peste 80 la sutДѓ.
Fondul forestier naЕЈional este Г®n suprafaЕЈДѓ de 6,48 milioane hectare, din care Romsilva administreazДѓ, Г®n prezent, 3,5 milioane hectare de pДѓduri proprietatea statului Еџi peste un milion de hectare de pДѓdure din proprietate privatДѓ.

В

Bibliografie:

http://www.scritube.com/geografie/ecologie/PADUREA-SI-IMPORTANTA-ECOSISTE1541323424.php

http://www.ecomagazin.ro/info/actiune-de-impadurire/

http://www.ziare.com/articole/defrisari

http://www.eco-civica.ro/jurnal2008.pdf

В http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/defrisarile-masive-ne-costa-mai-mult-decat-criza-bancara-432129

http://www.ziare.com/stiri/ancheta/in-10-ani-romania-a-ramas-fara-130-000-de-hectare-de-padure-618071

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/judetele-defrisate-de-psd-inecate-de-ape-54496-main_pic1.html

В http://www.google.ro/imgres?imgurl=http://blog.agentialemnului.ro/wp-content/uploads/2009/03/impaduriri1.jpg&imgrefurl=http://blog.agentialemnului.ro/2009/03/02/cum-impaduresti-cu-banii-ue/&usg=__MqhVYkSFXHA5ksvHRzgJTunZkRI=&h=187&w=250&sz=15&hl=ro&start=4&um=1&itbs=1&tbnid=uPfqJYL6rtx_9M:&tbnh=83&tbnw=111&prev=/images%3Fq%3DIMPADURIRI%26um%3D1%26hl%3Dro%26sa%3DX%26tbs%3Disch:1